Însă dilema se poate aborda și dintr-un alt punct de vedere: în care dintre cele două cazuri protejăm mai bine mediul, dacă achiziționăm un brad artificial sau unul real? În cele de mai jos, vom încerca să răspundem la această întrebare.
Această temă a fost evaluată de o firmă de consultanță din Canada, și anume Ellipsos în cadrul unui studiu din anul 2009, cu ajutorul metodei de Analiză a Ciclului de Viață (Life-Cycle Assessment). Prin această metodă se analizează efectele asupra mediului al unui sau serviciu încă de la producția materiilor prime, iar produsul respectiv se urmărește până și după utilizare, adică până la gestionarea sa ca și deșeu. Așadar, metoda de analiză a ciclului de viață include exploatarea și producție materiilor prime, procesele de fabricare, transportul și distribuție, utilizarea (multiplă), și în sfârșit reciclarea deșeului, dacă este posibilă.
În modelul din studiu, s-a specificat o înălțime de 210 cm pentru brazi, care au ajuns în case din Montreal pentru a fi decorați în sezonul de sărbători. În ceea ce privește „producția”, în cazul brazilor reali, a fost considerat că au fost tăiați pe raza de 150 km al orașului Montreal, iar brazii artificiali din cadrul metodologiei au fost fabricați în China, și apoi transportați în Canada pe vapoare și cu trenuri. În cazul brazilor artificiali, a fost determinată o durată de viață de 6 ani (aceasta este durata de viață media a unui brad artificial din America de Nord). Pentru o comparabilitate mai bună, modelul nu include efectele decorațiilor și luminilor de pe brazi.
În ceea ce privește rezultatele, se poate afirma că un brad artificial contribuie la procesele de schimbare climatică și epuizare a resurselor cu un impact de trei ori mai mare față de un brad real. În privința efectelor asupra sănătății umane, cele două tipuri de brad au un efect similar, însă bradul artificial are o performanță de patru ori mai bună în categoria calității ecosistemului (calitatea mediului natural).
După cum am mai menționat, nivelul emisiilor de dioxid de carbon este diferit în anumite părți ale ciclurilor de viață ale diferitelor tipuri de brazi. Efectul negativ asupra mediului al brazilor reali este cauzat de transportul acasă de la locurile de vânzare, iar cel al brazilor artificiali, de producția lor. 85% din toate emisiile generate de produs de-a lungul ciclului de viață sunt produse în timpul producției, iar 8%, în timpul transportului din China la Montreal. „Producția” brazilor reali, creșterea lor produce mai puține emisii negative, deoarece brazii consumă dioxid de carbon. Trebuie menționat însă faptul că în cazul brazilor reali, s-a luat în calcul o distanță de 5 km până acasă, iar pe cât crește distanța de transport al brazilor, cu atât cresc și emisiile de dioxid de carbon în cazul brazilor reali. Problema reală însă intervine atunci când brazii reali sunt aruncați (anual): jumătate din brazi ajunge în gropi de gunoi, și doar cealaltă jumătate este reciclată. În cel din urmă caz, din brazii aruncați se produce talaș, ceea ce are o gamă largă de uzuri industriale.
Dorim să prezentăm cantitatea de dioxid de carbon generat de-a lungul proceselor discutate și în numere: de-a lungul întregului ciclu de viață, cantitatea de dioxid de carbon generat în cazul brazilor reali este de 3,1 kg, iar în cazul brazilor artificiali, de 8,1 kg într-un an. În comparație, emisiile medii de dioxid de carbon al mașinilor noi înregistrați în UE în anul 2018 este de aproximativ 120 g/km, conform unui articol al Revistei de Economie Mondială. Acest fapt înseamnă că de-a lungul ciclului de viață al unui brad artificial (adică 6 ani), se emite o cantitate de dioxid de carbon egal cu 402,5 km parcurși cu mașina. Luând în considerare acest fapt, valoarea emisiilor unui brad artificial se pot compensa într-un timp relativ scurt prin utilizarea transportului public sau altor măsuri de circulație mai ecologice.
Trebuie să evidențiem faptul că în acest caz, metoda de analiză a ciclului de viață are deficiențe și limite. Metoda nu ia în considerare câteva condiții și/sau factori: de exemplu, efectul de prevenție a eroziunilor solului al arborilor plantați, și nici faptul că brazii artificiali pot emite dioxină în timpul utilizării și gestionării ca deșeu (incinerării). Iar brazii artificiali consumă cantități diferite de dioxid de carbon în funcție de condițiile de mediu (calitatea solului, numărul orelor însorite, cantitatea de precipitații), ca să nu mai vorbim de efectele latente ale îngrășămintelor artificiale. În ceea ce privește menținerea calității ecosistemului, trebuie să menționăm necesitatea din ce în ce mai mare a terenurilor agricole, însă plantațiile de arbori se regăsesc de obicei în zone în care producția agricolă nu este posibilă. În final, să nu uităm de faptul că rezultatele din studiu se referă la Montreal, iar acestea pot diferi într-o țară diferită, spre exemplu în ceea ce privește diferențele dintre metodele de gestiune a deșeurilor și distanțele de transport.
În general, se poate afirma că din punctul de vedere al exploatării resurselor și diminuării schimbării climatice, este mai ideal să cumpărați un brad real, iar bradul artificial este alegerea mai bună din punctul de vedere al menținerii calității ecosistemului. Dacă alegeți a doua variantă, puteți reduce măsura impactului asupra mediului cu aproximativ 20 de ani de utilizare față de un brad real. Este evident că aici, nu există un câștigător neechivoc, însă trebuie să recunoaștem faptul că celelalte activități, cum ar fi utilizarea autoturismelor, au un impact mult mai mare asupra mediului.
